Blog despre o familie implinita

Si anul acesta am sarbatorit Halloweenul mai mult pt Timea. Sorin a decupat dovleacul iar moi ne-am imbracat cum am stiut noi mai frumos si am facut cateva poze ca sa imortalizam opera lui de arta.

Ma gandeam zilele acestea cat de norocoasa sunt ca am ceea ce mi-am dorit mereu si anume doi copii frumosi. Ma uit la Timea si ma minunez cat e de draguta. E la varsta cand inca nu vorbeste foarte corect si pune destul de multe intrebari. Bineinteles spune si tot felul de inventii si povesti care mai de care mai dragute. Ador inocenta asta ei. Imi place enorm de mult aceasta perioada. Lukas e si el un scump. Ador serile cand il alaptez si el se opreste din papat ca sa ma priveasca in ochi, sa imi zambeasca si sa imi spuna pe limba lui, cateva cuvinte. Ma topesc cand il vad cum analizeaza tot ce e in jurul lui si pare atat de interesat de ce se intampla. Ii iubesc atat de mult pe puii mei draguti!!!!

Dragul nostru mic a implinit 7 luni de viata. Pot sa spun cu mana pe inima ca nu imi vine sa cred cat poate fi de scump si de dragut. E atat de dulce cu privirea lui nevinovata. E atat de atent la tot ce e in jur, la cabluri, laptop, telefoane si ar vrea sa puna mana pe toate. I se par toate foarte interesante. Ar vrea sa le bage in gura. Ii plac si jucariile insa se plictiseste repede de ele si trebuie sa ii dam tot altele. Este foarte curios si pare precoce si nu numai la curiozitate ci si la altele. De exemplu, el deja de pe la 4 luni vroia sa se ridice. Asa ca acum deja face pasi. Ne plimbam cu el cu mainile sub brate, prin toata casa. Adora sa mearga si sa sara. Are 4 dintisori si papa cu ei cam tot ce ii dau. Nu pare mofturos. Sper sa fie asa si in continuare... Are firea diferita de cea a Timeei. El e mai calm si nu rade incontinuu. E baiat in toata regula. Pfff, are mama doi puiuti. Ce bucuroasa sunt.

In urma cu cateva zile, fetita mea m-a surprins cu un desen foarte interesant. L-a facut dis-de-dimineata, imediat dupa trezire, pe la 6 dimineata. Poate ca desenul nu ar fi ceva iesit din comun, insa povestea lui e foarte emotionanta. Desi pana acum a facut mii de printese, sirene, case, flori si alte lucruri normale pt copiii de varsta ei, de data asta am fost surprinsa sa aflu ca a desenat un vis. Cel pe care l-a avut in noaptea ce a trecut. Privind la rezultat, mi-am dat seama ca ea are un suflet minunat, talent la desen si imaginatie bogata. In desen e ea, imbracata cu o rochie foarte frumoasa, cu un balon in mana. Ea plange si se gandeste la visul avut cu mine si cu tatal ei, care ne-am zgariat la degete in usa. Ea a zis ca a visat asa urat din cauza ca nu a fost ingerasul pazitor langa ea. Ingerasul este reprezentat de inimioara rosie cu aripi, taiata. A mai zis ca a visat de trei ori. Voi pune desenul la final. M-a mai surprins iarasi cu un desen emotionant chiar sambata t

De cand ne-am mutat in Germania, ne-am lovit de o multime de probleme, am trecut printr-o gramada de greutati si situatii stresante si drept urmare m-am ales cu o depresie de toata frumusetea. Documentandu-ma despre aceasta boala, am gasit multe remedii si lucruri care cica ar ajuta: alimentatia sanatoasa, cu multe fructe si legume, sportul, calatoriile si activitatile placute. Am si inceput cu tratamentul si sper sa imi fie curand bine. Cautand pe net despre aceasta boala, am gasit ceva ce mi-a atras atentia in mod special. Tabelele cu cate o intrebare pt fiecare zi. Nu stiu cum se numesc exact in romana dar in engleza se numesc "30 days gratitude challenge" si voi atasa la final poza cu tabelele pe care vreau sa le urmez, ca sa stie toata lumea despre ce e vorba. Azi e a treia zi si mi se pare foarte interesant. La finalul fiecarei luni, voi posta pozele ce le-am facut.

Pentru ca ultimul concediu, cel din Romania, a fost unul de cosmar, am hotarat sa facem o excursie, chiar si scurta, pentru trei zile (28, 29, 30 sept) cat a avut Sorin liber de la lucru, la mare la Lido di Jesolo. Iubitul meu sot a gasit pe net un hotel (Las Vegas) cu parcare gratuita si mic dejun inclus si a rezervat un apartament cu 2 camere, sa fie incapator pt ca ne-am hotarat sa o luam si pe buna Ana cu noi. Am plecat miercuri la ora 7 dimineata. Am facut cam 6 ore pana acolo dar nu ni s-a parut exagerat de lung, poate si din cauza ca pe drumul nostru eram inconjurati de privelisti minunate, cu Muntii Alpi. Am si oprit la un popas ca sa mancam si sa ne pozam cu superbul peisaj. Voi pune si pozele la final. Excursia a fost o surpriza pt buna Ana pt ca am anuntat-o chiar cu o zi inainte de a pleca si nici nu i-am spus unde mergem. Pe drum a tot incercat sa ghiceasca tara in care am ajuns si citind pe un indicator, a ajuns la concluzia ca suntem in Giorgia.  Ne-am amuzat copio