Minivacanta in Italia

Pentru ca ultimul concediu, cel din Romania, a fost unul de cosmar, am hotarat sa facem o excursie, chiar si scurta, pentru trei zile (28, 29, 30 sept) cat a avut Sorin liber de la lucru, la mare la Lido di Jesolo. Iubitul meu sot a gasit pe net un hotel (Las Vegas) cu parcare gratuita si mic dejun inclus si a rezervat un apartament cu 2 camere, sa fie incapator pt ca ne-am hotarat sa o luam si pe buna Ana cu noi.

Am plecat miercuri la ora 7 dimineata. Am facut cam 6 ore pana acolo dar nu ni s-a parut exagerat de lung, poate si din cauza ca pe drumul nostru eram inconjurati de privelisti minunate, cu Muntii Alpi. Am si oprit la un popas ca sa mancam si sa ne pozam cu superbul peisaj. Voi pune si pozele la final.

Excursia a fost o surpriza pt buna Ana pt ca am anuntat-o chiar cu o zi inainte de a pleca si nici nu i-am spus unde mergem. Pe drum a tot incercat sa ghiceasca tara in care am ajuns si citind pe un indicator, a ajuns la concluzia ca suntem in Giorgia.  Ne-am amuzat copios pe aceasta tema.

Am fost surprinsi foarte placut de catre serviciile hotelului pt ca am avut si valet sau cum se cheama omul care ajuta cu caratul bagajelor. Ajunsi in camera, am avut inca o surpriza. Aveam balcon cu vedere catre mare. Buna Ana a vazut de acolo pt prima oara in viata ei valurile marii si nu i-a venit sa creada unde am dus-o. Am trait si eu cu ea bucuria ce a cuprins-o cand a realizat unde a ajuns.

Ne-am asezat hainele in dulapuri, am impartit paturile (chiar si Lukas a avut pregatit un patut), am mancat pizza adusa de acasa, apoi am mers pe plaja. Nisipul a fost foarte fin, apa albastra si impecabila dar si putin cam rece. Asta oricum nu ne-a oprit sa ne descaltam si sa bagam picioarele in ea.
Ne-am jucat, am construit castele, am gasit scoici, ne-am bronzat si ne-am pozat. A fost minunat. Timea a fost tare fericita, alerga intr-una cu piciorusele prin apa, printre valuri. Sorin o tot speria cu crabi micuti ce se plimbau pe fundul apei. Lukas a stat in carucior si s-a jucat cu buna Ana, care statea pe un sezlong langa el. Ambii au admirat peisajul. L-am mai luat in brate pe puiul mic si l-am bagat si pe el putin cu picioarele in apa. De cate ori au venit valuri, el chiuia de bucurie. Tare simpatic a fost.
De buna Ana ce sa mai zic, se tot uita la valuri, la nisip, la pescarusi... Era incantata.
Eu m-am simtit, dupa foarte mult timp, fara nici o grija si foarte linistita.

A doua zi a fost la fel de minunata. Am luat micul dejun, bufet suedez, care a fost foarte bun si consistent, cu o gramada de feluri de salam, oua, pregatite in diverse feluri, cerele, fructe, prajituri... Am mancat cat am putut si am plecat iar pe plaja. De data asta a intrat si buna Ana in apa, pana la glezne, ca nu a putut sa rateze sa vada cum e. Ca o data a venit la mare, si cum sa nu stie ea cum e apa marii. A adunat si scoici si apoi s-a tratat cu proprietatile miraculoase a apei sarate, astfel ca la iesire, nu a mai avut picioarele dureroase si rosii. 
Am luat pranzul la terasa hotelului, apoi la nani. Seara am tras un frig pe malul apei, ca a batut tare vantul. Am stat doar putin si ne-am retras in camere.

A treia zi, ultima, am inceput-o privind rasaritul si cautand farul de control. Am mers 40 de minute pe jos, admirand hotelurile si plaja. Am facut si cateva poze cu farul. Pt Sorin.
Am luat micul dejun si am plecat. Abia am plecat...ca ne venea sa mai ramanem.
La intoarcere, acelasi peisaj superb, acelasi drum impecabil...doar ca nu a mai durat 6 ore ci mai mult, pt ca ne-am oprit la un lac, Chiemsee, pentru ceva timp.
Pentru buna Ana a fost ceva inedit si ma bucur nespus ca am putut sa ii oferim aceasta amintire.
Noua ne-a priit minivacanta si suntem cu bateriile incarcate. Eu sunt alt om. 
Abia astept urmatoarea drumetie.