Blog despre o familie implinita

2016 abia a trecut. A inceput cu greutati si stres mult, cu tot felul de cheltuieli neprevazute, cu acte de completat si umblat pe la institutiile statului, aici in Germania. Cu greu am reusit cu toate, desi a fost obositor si neplacut. A venit primavara, si cu ea si baietelul nostru Lukas. S-au mai linistit apele cu aceasta ocazie si am inceput sa ne bucuram. A fost si mama timp de o luna ca sa ne ajute si a fost mai usor. Apoi a fost botezul puiului nostru, chiar cand am implinit 6 ani de casnicie cu Sorin. Au venit socrii si nasii la noi si ne-am simtit tare bine. Dupa plecarea lor, viata noastra a luat iar o turnura extrem de apasatoare si incarcata. Baietelul crestea vazand cu ochii, fetita la fel, iar eu am ramas singura cu ei acasa plus treburile din gospodarie si gatit. Sorin era mai mereu la lucru, de dupa amiaza. Asa, in nebunia asta de acasa, m-am imbolnavit de depresie severa cu elemente melancolice. Simteam ca innebunesc cand Sorin pleca iar eu ramaneam acasa cu tot. Am

Dragul nostru baietel a implinit 9 luni frumoase si se pare ca se apropie cu viteza catre 1 an. Zboara timpul ca nebunul si parca mai ieri era in burtica. Dragul nostru stie deja multe. Merge de-a busilea, se ridica singur sprijinindu-se de masa, pat, dulap. Se ridica si in patut deja de vreo saptamana. Continua sa mearga sustinut de sub axile, destul de rapid, de parca fuge. E foarte simpatic cum alearga prin casa in patru labe. Stie deja ce inseamna "nu", pt ca de cate ori se apropie de aeroterma sau de dulapul din sticla, si ii spunem "nu", deja stie si, desi protesteaza, pleaca de acolo. Ma topesc de dragul lui. Imi vine sa il pup tot cand intru in camera iar el fuge catre mine in patru labe si cand ajunge in fata mea, se prinde si se ridica tinandu-se de picioarele mele si apoi se smiorcaie ca sa il iau in brate. Papa in continuare cu manutele lui, putin cantitativ dar cu bucurie. Creste vazand cu ochii si e tot mai destept. Sunt foarte fericita ca ii am i

Am descoperit ceva interesant zilele acestea. O metoda simpla de relaxare si de a scade din nivelul stresului. Trebuie doar sa ma concentrez si sa traiesc prezentul. Sa imi readuc inapoi gandurile, ori de cate ori acestea imi zboara, fie la trecut, fie la prezent. Nu pare ceva greu de facut insa eu in majoritatea timpului mi-am dorit sa fiu in alt loc decat cel in care eram. De atunci, de cand m-am documentat si am aflat ce presupune mindfulness si am si practicat, ma simt mai bine. Parca mi-a revenit cheful de viata. E interesant. Avem numai de castigat, atat eu cat si familia.