Cu cortul

Am fost in urma cu o saptamana intr-o excursie foarte frumoasa, la care am visat de mult timp. Am fost cu cortul la Nadrag, noi doi si copiii.
A fost o vreme superba iar peisajul a fost de vis cu un parau cu apa mica si limpede chiar langa locul unde am pus cortul si cu o padure deasa, cu aluni si diverse foioase si conifere. Aerul a fost curat si racoros, nu canicula, ca in Lugoj.
Langa cort am pus masa si scaunele, iar copiii si Sorin au pregatit un foc de tabara.

Am petrecut ziua facand plaja si plimbadu-ne in apa limpede, printre bolovani. A fost minunat si ne-am simtit extraordinar cu atata frumusete in jur. Copiii au fost si ei tare incantati ca a fost apa numai buna pentru ei si bineinteles, s-au jucat numai acolo.

Au gasit tot felul de melci si fluturi, paianjeni, lipitori si omizi, iar Sorin a descris toate aceste vietati si i-a invatat daca sunt sau nu periculoase.

Seara la focul de tabara am prajit niste cremvusti si ne-am delectat la artificiile facute de Sorin cand misca de cate un lemn. A fost un privilegiu si un cadou de la Dumnezeu sa ii vedem pe copii atat de bucurosi si fascinati de tot ce au descoperit.

Seara ne-am bagat in cort si ne-am pus la somn. Copiii au adormit imediat numai eu si Sorin am mai ramas treji pana tarziu. Nu am vorbit dar am aflat dupa aceea ca nu a dormit nici el.

Eu, desi am fost bine imbracata, am inghetat de frig, iar Sorin nu a dormit pentru ca a tot auzit ca afara tuna si fulgera si s-a gandit ca vine furtuna.
La un moment dat a inceput sa picure si atunci am luat copiii si ne-am mutat cu paturile in masina. Eu m-am bucurat, ca am mers la caldura. Asadar, am dormit jumatate de noapte in cort, jumatate in masina. Bun si asa.

De dimineata am continuat sa bagam lemne pe foc, ca nu s-a stins pe timpul nopti, chiar daca a plouat si pe la ora 10 am mancat pranzul. Carne si cartofi prajiti la disc.

Am inceput sa adunam lucrurile si sa impachetam. Pe la 11 am lasat in urma locul acela minunat si ne-am indreptat spre un alt loc.

Aventura parc Nadrag.
Am urcat toti patru pana sus iar acolo ne asteptau niste instructori care erau gata oricand sa ne ajute daca aveam nevoie. Timea s-a oferit sa incerce un traseu, cel pentru copii. Instructorul a echipat-o cu ce avea nevoie pentru protectie si apoi a inceput. Surprinzator, fetita noastra a fost curajoasa si rabdatoare. A terminat repede traseul si a mai facut unul.

Tare mandri am fost.

Apoi am luat-o catre casa, la fix ca sa culcam baietelul la pranz.

Asadar, a fost un weekend minunat, de neuitat.