Bucuriile mele

De mult timp tot am vrut sa mai notez una-alta aici pe blog dar nu am ajuns. Ba am avut mult de lucru, ba nu am avut inspiratie. Asa ca, azi, fiindca nu sunt extrem de ocupata, am hotarat sa aduc la zi noutatile despre copiii mei frumosi.

In ordine cronologica deci:
Timea, fetita mea scumpa si draguta este o adevarata artista la cei aproape 7 ani ai ei. Asta e parerea mea deja de mult timp dar s-a mai accentuat. De ce spun asta? Pai mai mereu se imbraca in rochite, fustite, toate, in culori asortate. Daca vreau eu sa o imbrac cu altceva, care in viziunea ei, nu se potriveste, imi atrage atentia. Parca nu se simte bine daca nu are pantaloni cu flori si bluza cu flori sau fustita mov, tricou mov, chiloti mov, agrafa mov, poseta mov, papuci mov. Si nu se opreste la imbracaminte. Chiar si cand ii pun de mancare, trebuie neaparat sa ii dau in farfurii mov sau roz (avem un set cu 6 culori). Purtam des discutii despre culori, care cum se asorteaza si e fascinata de faptul ca pantofii aurii sau argintii se potrivesc cu aproape orice culoare de haine. Ma face mereu mandra de ea cand ii privesc desenele si picturile. Imi place ca este descurcareata si nu renunta usor. Daca se impotmoleste, incearca sa corecteze si pana la urma aduce la bun sfarsit opera de arta.
Recunosc ca ma regasesc si eu in ea cand vad ca are inclinatie catre arta. Nu numai catre desen... ci si catre dans si cantat. Bineinteles, imi creste inima cand imi descrie un desen printr-o  poveste frumoasa. Are multa imaginatie si e extrem de curioasa. Mereu pune intrebari si vrea sa stie tot. Rar tace. 😁

Este politicoasa, saluta oamenii pe strada, uneori mai scapa cate un om dar in general isi aminteste. E buna la suflet si iubeste animalele. Mereu imparte tot ce are cu prietenele ei Iasmina si Samira. Cu Lukas altfel sta treaba dar asta e alta poveste.

E foarte energica si nu sta locului o clipa. Nici nu e de mirare ca nu se ingrasa usor. Ea pedaleaza la bicicleta aproape zilnic, sare pe trambulina, merge cu trotineta, fuge prin curte, sare gardul, ocazional se urca in ciresul din gradina (din care a si cazut o data si s-a julit la umar), se joaca prinsa cu Lukas si cu pisicile, inoata si in piscina, danseaza, canta, construieste corturi din paturi si perini in casa.... si multe, multe altele.

La mancare e in continuare pretentioasa dar mai face compromisuri. Are perioade. A mancat un timp paine cu gem, apoi cremvusti, salam uscat, parizer, paine cu zacusca, iaurt cu cereale, sunca, cascaval ras, spaghete cu sos alb.

Ma ajuta des in bucatarie. Rade morcovi si spala vase. Framantam impreuna aluat de pizza sau de chiftele. Isi impacheteaza singura hainele si le pune la locul lor in dulap si se spala singura.

E feminina si delicata. Ii place mana dreapta ca e mai de fete. Stanga este de baieti. 😂😂 Albastru e de baieti... deci nu prea ii place. Neaparat ea vrea sa fie feminina. 😀

E o minune de fata, sunt foarte mandra de ea si... o iubesc din tot sufletul.

Lukas la cei 2 ani si aproape 5 luni e ca un burete. Absoarbe tot ce aude si vede si apoi reproduce.
Sunt pe zi ce trece tot mai mirata de progresele pe care le face. Ma uimeste cat de mult vrea sa se implice in treburile noastre ale adultilor. Tot zice "si eu, si eu". Cand fac curatenie, ma ajuta la aspirat, stergem impreuna praful, stropeste el cu spray de mobila, cand scot hainele din masina de spalat si el trage de ele cu putere si le baga in cos, cand gatesc si el tine mixerul, framanta, bate oua, bate carne. Udam inpreuna in gradina. Ii place sa manance singur si adora sa rontaie morcovi, castraveti, mere, porumb fiert, muraturi, iubeste supa de pui cu teitei si aproape orice papa cu placere.

Spune multe cuvinte dar inca nu le leaga. Vad ca isi da interesul sa invete si altele noi, si ma topesc cand aud cum le stalceste. Ii place apa si nisipul si sa umble descult prin curte. Mestereste la orice scula sau aparat de a lui Sorin si vrea sa vada ce e inauntru. E leit tatal lui.
E foarte prudent, nu se arunca cu totul ci treptat. E pupacios din cale afara si adora sa fie gadilat si iubit.