A trecut si ziua mea

Anul acesta m-am trezit de ziua mea cu inima plina si, de ce sa mint, cu lacrimi in ochi. Asta pentru ca am gasit cadoul de la scumpul meu sot pe masa din sufragerie, cu un biletel frumos cu La multi ani si care continea ceva ce mi-am dorit de foarte mult timp, chiar de cand am aflat ca exista asa ceva. Aparatul de depilare permanenta. Asadar de acum nu va mai trebui sa imi fac griji in ceea ce priveste ceara, bicuri, depilator. Ce noroc cu sotul meu care mereu stie ce imi doresc.
Ziua a continuat si cu alte surprize frumoase de la cei dragi: telefoane, mesaje, felicitari, una mai frumoasa ca alta. Spre amiaza m-am apucat sa asez farfuriile si tacamurile pe masa si sa aranjez totul, ca sa fie frumos pe cand vin primii musafiri, Ingrid si Gabi. Dupa ce am terminat pregatirile, m-am asezat pe canapea sa imi trag sufletul. Privind spre fata de masa cu macii aceia frumosi, ma trasneste dintr-o data un gand sau de fapt o imagine din copilarie. Mama, tata si doi copii care stau la masa si iau pranzul in siguranta, adapostiti in casa de vremea urata de afara. Asta e ce desenam eu aproape zilnic pe cand aveam vreo 5 sau 6 ani. Imi placea senzatia aceea pe care o aveam cand vedeam rezultatul. O familie unita, in care nu sunt certuri, copiii rad iar tatal ii iubeste si va incerca sa ii protejeze toata viata de lucrurile rele. La fel ca pe mama lor.
Am realizat acum, privind masa de ziua mea, ca aceasta dorinta a mea s-a indeplinit.
Eu sunt acea mamica a doi copii frumosi. O fetita si un baietel si da, am reusit sa le ofer un tata asa cum eu nu am avut. Acesta e cadoul meu cel mai de pret. Familia mea draga.