Surpize din excursie

Am revenit de la Praga, cu chiu cu vai. Sa povestesc deci...
Am ajuns dupa 10 ore la destinatie. Acolo vreme numai buna de plimbare. A plouat un pic dar dupa aceea a fost cer senin. A fost relativ cald pt perioada asta a anului, deci nu am dardait. Hotelul a fost ok, cald si bine iar mancarea de la micul dejun suficienta pt flamanzii de noi. Cand am ajuns, in ziua de sambata, am plecat sa vizitam podul Carol si Catedrala Sf Nicolae. A fost minunat. De pe pod am vazut Vltava si vapoarele ce treceau pe apa. A fost superb...Pe apa ratuste si in aer pescarusi. Pe marginea podului erau presarate statui din loc in loc iar cea mai mare era a sfantului care s-a aruncat in Vltava.
Am facut cateva poze si ne-am intors la hotel. Am mers cu tramvaiul. Am facut eu rutele de acasa asa ca nu a fost greu sa stim cu ce tramvai trebuie sa mergem. Am vazut-o pe Timea pe camera....pe messenger.Imi venea sa o pup..si n-am putut.

A doua zi, dupa ce am luat micul-dejun, am mers spre casa care danseaza. Nu a fost chiar asa cum imi imaginam eu, dar a fost ok. Am mers in continuare sa vedem Manastirea Sf. Vitus si castelele alaturate, Strada de aur, turnul Daliborka, castelul Sf George si altele. Acolo am vazut soldatii care pazeau intrarea, care stateau timp de o ora nemiscati. Am facut cateva poze acolo. Si apoi....s-a stricat aparatul nostru foto. :(( Dupa acest incident concediul nostru a luat o turnura trista. Orice am facut, mereu acest aparat foto ne-a stricat buna-dispozitie. Am fost sa mancam...dupa ce am cautat restaurantul la care am stabilit ca luam masa, am renuntat si am ajuns la KFC. Cand am terminat am realizat ca restaurantul cautat era chiar deasupra KFC-ului. Am mai fost la Tesco...unde erau tot felul de lucruri frumoase...La statia de metrou erau casute cu cadouri de Craciun. A fost frumos.

A treia zi, am continuat cu turul la Castelul din Praga apoi am fost in centru, am vazut piata de Craciun, Ceasul Astronomic...la ora fixa. Am fost si la restaurant...Vytopna railway. Foarte frumos. Inauntru era ca o gara in miniatura, cu trenulete care serpuiau prin interior, cu tunele si casute mici. Pe fiecare masa erau sine de cale ferata... Pe acolo treceau trenuletele care ne aduceau bauturile. A fost superb. Ne-am tot minunat de felul in care a fost aranjat si de modul in care trenuletele se plimbau printre noi. Am mai fost sa vizitam Sea World. Acolo erau pesti care mai de care, broaste testoase, rechini...A fost frumos totul. Ar fi fost si mai frumos daca mergea si aparatul foto. Noroc ca a avut Florin telefon mai calumea si avem totusi poze din excursie. Am vazut-o iar pe printesa mica si am vorbit cu ea. Abia asteptam sa o vad in fata mea si sa o pot atinge.

Oamenii de acolo sunt ok, nu am vazut nimic iesit din comun. Limba ciudata, la fel ca si fostul meu nume de familie, Hlinka. Ciudat a mai fost si numele statiei de tramvai de unde plecam noi in fieacre zi. Krematoriul Motol. Am ras mereu pe seama acestui fapt.
Drumul inapoi a inceput bine. Am plecat pe la ora 8. Cand am ajuns in Ungaria si am trecut de Budapesta, in bordul masinii a aparut ca nu mai avem ulei. Ne-am oprit si Sorin a luat ulei. Am plecat din nou la drum...dupa cativa km, se arde un bec la un far si apoi apare iar acelasi anunt cu uleiul. Cand a oprit pe marginea drumului, ne-am dat seama ca ulei era si masina scotea niste sunete ciudate. Am mai mers incet de tot pana la urmatoarea statie si am vorbit cu un om care era de la service. Dupa vreo ora ne-am hotarat sa chemam pe cineva din Romania sa vina sa duca masina pe platforma...Au mai trecut vreo 5 ore pana am plecat de acolo. In acest timp ne-am uitat la 2 filme pe laptop. Bineinteles eu ma tot gandeam sa ajung odata acasa sa o vad pe fetita mea de care mi-era atat de dor.

Cand au ajuns cei cu platforma, am aflat ca mai trebuie sa ne intoarcem pana la Budapesta.. Pt mine a fost o veste foarte proasta pt ca mi-am dorit enorm sa ajung acasa. Ma dureau picioarele ingrozitor, mi-era frig, trebuia sa ma mulg, eram obosita..Pe drumul pana la Budapesta am plans intr-una. Acolo am stat vreo 3 ore.:(( La intoarcere, a picat o roata de la platforma. Am fost sa umflam roata care a ramas. Am venit in Romania cu 3 roti...A fost o cursa infernala in care eu nu am dormit, am dardait de frig, mi-era foame, ma durea totul si ma gandeam sa ajung odata acasa la fetita mea.

Dupa un drum de 24 de ore, in loc de 10, am ajuns acasa. Am fost tare bucuroasa ca am ajuns...Din pacate a trebuit sa platim 200 de euro pt platforma... Chiar acum, inainte de Craciun...Am ramas fara bani.
Acasa ne astepta socrul meu, care a ramas cu fetita dupa ce mama a plecat la lucru. Am aflta inca o veste proasta. Soacra mea a aflat ca a suferit un accident vascular la ochi... A fost groaznic. Din fericire nu e grav si acum ia tratament.
Asta e. Asa incepem sarbatorile. Fara bani si fara chef. Numai cu necazuri.
Bine ca totusi ne avem unii pe altii si asa cum putem, ne vom bucura de ce avem.

Poze din concediu.

Sorin in tramvai 

 Sorin in Slovacia cu blocurile comuniste.
Blocuri comuniste in Slovacia 
 Eu in parcare in Slovacia
 Parcare Slovacia
 Spre toaleta
 Coridor hotel
 Masina faina
 Alta masina faina
 Noi prin oras
 Aproape de podul Karol
 Turnul podului Karol
 Karluv Most
 Turn Karluv Most



 Vedere de pe pod
 Vedere de pe pod. Vltava







 Pe pod
 Statuia Sfantului Karol

Casa care danseaza

 Dancing House
 Noi doi si Vltava

 La metrou
 Palate
 Catedrala Sf Vitus

 bilete de intrare






 In castel



 ceai la Vytopna



 calea ferata
 trenuletul cu surprize


 baie hotel

 dormitor hotel






 hotel Stary Pivovar
Krematorium Motol

Cu cateva posturi in urma am zis ca asta va fi cel mai frumos Craciun din viata mea. M-am inselat. Nu pot nici acum sa ma bucur pe deplin, pt ca am avut numai ghinioane in ultimele zile. Sper ca macar la anul sa fie mai frumos. Dar acum, imi pare foarte rau si imi plange sufletul ca nu ma pot bucura alaturi de fetita mea de primul Craciun din viata ei. Off, nu vreau sa ma plang atat si stiu ca pare deprimant insa mik-am dorit asa de mult sa fie perfect Craciunul asta.
Trebuie sa privesc totusi partea plina a paharului. Am o fetita scumpa si dulce, un sot minunat, o mama deosebita si cum nu mai e alta pe lume, niste socrii asa cum nici nu am visat, pe care ii vad aproape ca pe parintii mei si bunicii, care acum ii vad ca si pe ai mei. Suntem uniti si asta e cel mai important. Nu ne trebuie bogatie ci doar unii pe altii, ca doar despre asta e vorba de Craciun. Sa fim o familie si noi suntem. Una mare si implinita. :)
Pana la urma mi-am mai revenit pt ca atat mama cat si socrii m-au incurajat... Le multumesc ca nu ne lasa niciodata singuri!

Comentarii

Postări populare de pe acest blog

Taierea motului

Progresele copiilor. 2 ani si 10 luni. 7 ani si 4 luni

Fetita desteapta